Proiectul Refacerea conexiunilor aplicabile continuitatii istorice, etnice, economice, culturale, spirituale si a traditiilor comunitare, de grup si de familie, intr-o zona cu discontinuitate de memorie si stergere de identitate este finantat de la bugetul de stat de catre Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica - ANCS prin Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii - UEFISCDI in cadrul Planului National de Cercetare-Dezvoltare PNCDI-II, Programul 4 - Parteneriate in domenii prioritare.
Proiectul, realizat in parteneriat, isi propune reconectarea si refacerea prin mijloace specifice tehnologiei informatiei a continuitatilor multiple alterate de relocarea, respectiv stramutarea unor comunitati umane pe alte amplasamente, ca urmare a unor constructii hidrotehnice de mare anvergura. Pe parcursul proiectului se vor efectua cercetari pentru identificarea, sistematizarea si procesarea informatiilor existente, precum si crearea de noi informatii si cunoastere conform unor metodologii proprii si specific elaborate, prin care sa se prezinte printr-o aplicatie disponibila prin reteaua Internet informatii diverse: istorice, geografice, geologice, arheologice, economice, etnice, etnografice, culturale, inclusiv sub aspect patrimonial, traditii de grup si comunitare, de mediu, sociologice si altele necesare pentru caracterizarea identitatii specifice regionale, comunitare si de grup, respectiv individuale sub aspecte variate si complexe. Se are in vedere ca aplicatia pilot sa se concentreze pe localitatile principale afectate de constructia barajului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I (Orsova, care datorita stramutarii nu mai detine vestigii arheologice, monumente istorice si de arta, insula Ada-Kaleh, Varciorova, Eselnita, Dubova-Svinita). Se cunoaste ca dupa luarea deciziei de construire a barajului susmentionat, prin diferenta de 34 m dintre amonte si aval, lacul de acumulare urma sa inunde vecinatati pana la Belgrad. Cele mai afectate localitati erau cele din apropierea barajului, unde cresterea nivelului apei urma sa fie de peste 20-25 de metri, iar stramutarea comunitatilor umane trebuia facuta pe amplasamente cu totul noi, cat mai aproape de vechile vetre, dar fara nici un pic de suprapunere, deoarece vechile vetre erau asezate in proximitatea Dunarii, deservite si de porturi, cu beneficii cunoscute economice, turistice, cultural si sociale, pe terenuri relative plate, de lunca. Noile amplasamente, puternic denivelate, pe dealuri, au trebuit sa fie "amenajate" pentru locuire, dupa planuri cu alte principii functionale decat cele ale vechilor amplasamente, cu intensitate de locuire sporita, fara refacerea vecinatatilor umane si fara preluarea si reamplasarea intregului patrimoniu de civilizatie.