Vetrele de civilizatie au matrici inestricabile si atunci cand nenorociri naturale ori artificiale distrug parti din acestea, natura si oamenii le refac in acele tiparuri, cu acele functii esentiale, relativ usor prin suprapunere (asa cum fac si furnicile, si albinele, de exemplu), mai dificil prin translatare si copiere pe alte amplasamente si imposibil prin “deportare-exilare”, atunci cand prin regula nu se conserva nimic.
Iata ce spune Academia Romana referitor la o alta stramutare, mai actuala:"Strămutarea unor familii, a unor instituţii, a unei localităţi în general , este o problemă extrem de gravă cu consecinţe inimaginabile în plan social , moral şi uman. Şi locul unde se intenţionează a fi mutaţi nu va fi niciodată Roşia Montană , ci altă localitate".... Strămutarea a 8 biserici şi a 9 cimitire este o problemă pentru care nici o instituţie a statului român nu poate decide - nu are dreptul să decidă. Ele nu sunt în pericol urmare a unei catastrofe naturale, ci sunt în pericol urmare unei catastrofe determinată chiar de ignoranţa sau reaua credinţă a unor astfel de instituţii."
RECONEX mijloceste celor ce doresc sa continue inceputul facut aici o reconectare cu orbitele deformate ale vietilor lor fara a incuraja resentimente, cel mult reculegere si regenerare. Orbitele totusi in curcubeu, cu benzi colorate: istorice, geografice, geologice, arheologice, economice, etnice, etnografice, culturale, inclusiv sub aspect patrimonial, traditii de grup si comunitare, de mediu, sociologice si altele necesare pentru caracterizarea identitatii specifice regionale, comunitare si de grup, respectiv individuale sub aspecte variate si complexe.
Cine a fost mai afectat de aceste stramutari? Numai cei pe care nivelul apelor Dunarii in amonte de barajul de la Portile de Fier I i-a fortat sa se stramute? Ori si cei care au fost si ei afectati sub diverse forme si moduri de stramutari, intre Simian si Bazias?
Din punctul de vedere al ariei geografice ce merita sa fie studiata se poate accepta o zonare relativa astfel:
- o zona extrem de restransa, cu baza pe Dunare, intre barajul Portile de Fier I si iesirea din Cazane (considerata dupa sensul curgerii Dunarii, v. fig.1), cuprinzand si suprafetele din vecinatate afectate de stramutare si de consecintele acesteia (Toplet, Barza, Pecinisca, Baile Herculane, Mehadia si chiar si altele, de exemplu Prigor ori Bozovici, chiar si altele pana la Caransebes, Resita, Oravita). In aceasta zona efectele



Fig.1.Zona restransa de studiu

stramutarii au fost cele mai mari, zona concentrand localitati cu numar mare de populatie si cu mare insemnate istorica si culturala (Vodita, Ada Kaleh, Orsova), strategice (Ada Kaleh pentru circulatia pe Dunare, Orsova-cheia portilor sud-estice ale Banatului), noduri de comunicatie si transport (Orsova, Varciorova)
In aceasta zona inaltimea apelor Dunarii a crescut intre 22 si 32 m si a acoperit vetrele localitatilor:

• Varciorova (439 locuitori, in 1945, v. fig.2-inainte si dupa inundare), comuna cu stramutati in principal la Drobeta Turnu Severin si in comunele din nordul acestei localitati
• Ada Kaleh (499 locuitori, in 1965, v. fig.2-inainte si dupa inundare), administrativ avand rang de comuna, cu stramutati in principal la Bucuresti, Constanta, Drobeta Turnu Severin si in Turcia;


Fig.2. Ada Kaleh si Varciorova, inainte si dupa inundare

• Orsova (6657 locuitori, in 1966, v.fig.3- inainte si dupa inundare), cea mai mare localitate, cu stramutati in noul oras Orsova, dar si in alte orase banatene (in principal,Timisoara) si in strainatate;


Fig.3. Orsova, inainte si dupa inundare

• Jupalnic (1794 locuitori, in 1966, v.fig.4- inainte de inundare si fig.3 dupa inundare), comuna pe teritoriul careia s-a ridicat noul oras Orsova, cu stramutati in noul oras Orsova, dar si in alte localitati din tara si strainatate
• Tufari (1510 locuitori, in 1966, v.fig.4- inainte de inundare si fig.3 dupa inundare), sat la varsarea paraului Slatinic in Cerna, pe langa calea ferata, cu stramutati in noul oras Orsova, putini dintre acestia ramanand pe valea Slatinicului
• Coramnic (212 locuitori, in 1966, v.fig.4- inainte de inundare si fig.3 dupa inundare), sat la vest de Tufari, pe aceiasi parte a Cernei, cu stramutati in noul oras Orsova- Cartierul Coramnic


Fig.4. Jupalnic, Tufari si Coramnic inainte de inundare

• Eselnita (1455 locuitori, in 1966, v. fig.5-inainte si dupa inundare), comuna pe lunca inferioara a paraului Eselnita, cu stramutati in noua Eselnita, putin in nordul celei vechi
• Ogradena Noua si Ogradena Veche (impreuna 1023 locuitori, in 1966, v. fig.6-inainte si dupa inundare ), fosta comuna ori sate apartinatoare de alte localitati (Eselnita, Dubova), cu stramutati in principal in noua Eselnita, in Orsova, la Dubova dar si in alte localitati
La acestea ar trebui sa se adauge si Vodita, care a figurat ca punct de granita si de vama intre Imperiul Austro-ungar si regatul Romaniei (numele Voditei fiind cu rezonanta mai mare decat al Varciorovei), avand cladirile specifice acestor functiuni amplasate la extremitatea vestica a Varciorovei, spre Orsova, nu pe valea paraului Vodita, cum s-ar putea crede.



Fig.5-Eselnita inainte si dupa inundare


Fig.6-Ogradenele (inclusiv, insula) inainte si dupa inundare
- o zona restransa (v. pentru completarea zonei extrem de restranse, fig.7) , cu baza pe Dunare, intre barajul Portile de Fier I si Svinita, cuprinzand Cazanele Dunarii, cotul sudic al Dunarii dintre Cazane si Svinita si suprafetele din vecinatate afectate de stramutare si de consecintele acesteia. In aceasta zona, pe langa localitatile mentionate sunt si alte localitati ale caror vetre au fost acoperite de ape si stramutate:
• Dubova (492 locuitori, in 1966), cu stramutati din lunca pe pantele joase, in amfiteatru, ale intalnirii Ciucarului Mare cu Ciucarul Mic
• Plavisevita (539 locuitori, in 1966, v.fig.9-inainte si dupa inundare), fosta comuna si sat, cu stramutati la Dubova, Eselnita, Orsova, dar si in aria miniera Eibenthal, Baia Noua,
• Tisovita (345 locuitori, in 1966, v.fig.10-inainte si dupa inundare), sat apartinator de comunele Plavisevita ori Dubova, cu stramutati la Dubova, dar si in aria miniera Eibenthal (476 locuitori, in 1966, v. fig.11-inainte de inundare), Baia Noua (456 locuitori, in 1966, v. fig.11-inainte de inundare)
• Svinita (1532 locuitori, in 1966, v.fig.12-inainte si dupa inundare), comuna cu stramutati din lunca pe pantele joase ale Muntilor Almaj, putin “mai sus” de vechea vatra


Fig.7. Zona restransa (completarea zonei extrem de restranse)


Fig.8-Dubova inainte si dupa inundare


Fig.9-Plavisevita inainte si dupa inundare


Fig.10-Tisovita si Liubotina inainte si dupa inundare


Fig.11 Baia Noua si Eibenthal

• Svinita (1532 locuitori, in 1966, v.fig.12-inainte si dupa inundare), comuna cu stramutati din lunca pe pantele joase ale Muntilor Almaj, putin “mai sus” de vechea vatra
•


Fig.12.Svinita inainte si dupa inundare

- o zona acoperitoare, cu baza pe Dunare, intre barajul Portile de Fier I si Moldova Noua, cuprinzand si suprafetele din vecinatate afectate de stramutare si de consecintele acesteia. In aceasta zona, pe langa localitatile mentionate sunt si alte localitati ale caror vetre au fost acoperite de ape si stramutate:
• Cozla (347 locuitori, in 1966, v.fig.13, inainte si dupa inundare. Dupa inundare, doar un ponton cu cateva rezervoare si magazii mai marcheaza zona)


Fig.13 Cozla inainte de inundare
• Drencova (200 locuitori, in 1966, v.fig.14 inainte si dupa inundare )
• Berzasca (1770 locuitori, in 1966, v.fig.14 inainte si dupa inundare)


Fig.14. Drencova si Berzasca inainte si dupa inundare

• Liubcova/Lupcova (1632 locuitori, in 1966, v.fig.15, inainte si dupa inundare. Doar lunca inferioara este acum sub ape. Satul, asezat la confluenta Paraielor Brestelnic cu Orevita era cunoscut si ca Lupcova de Jos/Dolnya Lupkova, iar actualul sat Gornea era denumit Lupcova de Sus)


Fig.15.Liubcova inainte si dupa inundare

• Liuborajdea (100 locuitori, in 1966, sat in apropiere de Dunare, care si-a pierdut doar lunca joasa de la Dunare dupa inundare )
• Pescari-Coronini (1258 locuitori, in 1966, v.fig.16 inainte si dupa inundare, aproape neafectat de cresterea nivelului apelor Dunarii, deoarece deja era situat la o inaltime suficienta pe poalele dealurilor)


Fig.16.Coronini, fost un timp Pescari si satul Sf.Elena

• Moldova Veche si Moldova Noua (5838 locuitori, in 1966, v.fig.17, inainte si dupa inundare. Moldova Noua a fost, pana la dezvoltarea Exploatarii Miniere, mereu mai populata decat Moldova Veche, ambele neafectate semnificativ de cresterea nivelului apelor Dunarii)

- o zona extinsa, cu baza pe Dunare, intre Insula Simian si intrarea Dunarii in tara, la Bazias, cuprinzand si suprafetele din vecinatate afectate de stramutare si de consecintele acesteia.
Desi a existat o concentrare a cercetarii pe zona extrem de restransa, unele informatii si din celelalte zone anvelopante se regasesc in aplicatie.