Etnografia este (cf.DEX) stiinta care clasifică popoarele lumii, studiază compozitia, originea si răspândirea lor, urmăreste evolutia culturii lor materiale si spirituale, moravurile si particularitatile felului lor de viată, legăturile cultural-istorice reciproce.
Nu despre o astfel de chestiune este vorba iin cele ce urmeaza, deoarece este neaplicabila zonei. Dar... Nu cred ca in alta zona a Romaniei sa se fi identificat prezenta mai multor etnii decat in Banat. Totdeauna populatia cea mai numeroasa au constituit-o romanii, descendenti ai vlahilor care se regaseau in proportii diverse in toata peninsula balcanica, in aceasta integrand si mai mult decat actualul teritoriu al Romaniei.
Prezenta diverselor etnii in zona Banatului are explicatia in multietnicitatea primara si in colonizarile ulterioare. Astfel, elementul slav, cu o pondere importanta in anumite localitati este explicat atat prin prezenta (afirmata de unii) a slavilor in aceasta parte inca de pe vremea dacilor neromanizati, apoi a dacilor romanizati (daca se accepta romanizarea dacilor in perioada de stapanire romana), a migratiei slave timpurii (secolele 3-4) si finale, la inceputul secolului sapte, si apoi-mult mai tarziu- prin colonizare, in principal cu cehi (pemi), dar si cu bulgari, ucrainieni etc. Astfel elementul sarb, dar si croat ori sloven este considerat o prezenta aproape naturala, stapanirea zonei de turci si de austrieci favorizand miscarea relativ libera a acestora in imperii.
Ungurii, asezati intr-o poportie mult mai mica in Banat decat in Transilvania, incepand cu secolul 11 si cu partile nordice ale Banatului, incep sa aiba o pondere semnificativa doar dupa cedarea Banatului de catre turci, prima data dupa 1717 si, apoi, cu consolidarea stapanirii austriece in zona, dar diferentiat, caci „banda de granita” a fost o zona speciala ramasa sub administratie imperiala pana la desfiintarea Regimentelor de granita si aici densitatea de populatie maghiara a fost mult mai mica.
Razboaiele dintre imperiul turcesc si cel austriac au dus impreuna cu multe si nenorocite molime la decimarea populatiei bastinase, uneori cu mult sub o treime din ceea ce existase mai inainte. Birurile si muncile obligatorii, lipsa de drepturi civile si de protectie sociala au determinat si plecari masive de populatie catre Tara Romaneasca, uneori fenomenul petrecandu-se invers. Pentru a micsora efectele unor astfel de situatii s-a procedat la colonizare, astfel ca cei mai multi colonisti adusi in Banat au fost cei de origine germana. Dar colonizarile nu s-au oprit doar la acestia, industrializarea zonei necesitand forta de munca mai calificata. Au ajuns aici francezi, italieni, polonezi, slovaci, rusi s.a. A existat si o comunitate evreiasca, totdeauna extrem de redusa, fapt care este opozabil cu cel al populatiei tiganesti, destul de numeroasa si de adaptabila la vitregiile sortii.

Prin prisma etnologica este bine de reamintit la ce se refereau plansele Atlasului Complex si anume:

• pl. LXXXI prezinta elemente de structura si morfologie a asezarilor; stramutarea populatiilor. Sunt evidentiate cele patru noi localitati (Orsova, Eselnita, Dubova si Svinita) care au “colectat” pe locuitorii stramutati, astfel:
  - Turcii din Ada Kaleh au plecat catre Turcia, Constanta, Bucuresti, Timisoara, Sibiu, dar si in vecinatate la Drobeta Turnu Severin, Orsova Noua
  - Jupalnicenii, tuferintii si Coramnicenii s-au mutat in noua Orsova;
  - Tisovitenii au plecat in principal catre alte localitati din Banat si catre Svinita si Eselnita, dar o parte din ei s-au stramutat la Eibenthal si la Dubova;
  - Plavisevitenii au plecat in principal la Dubova si Eselnita ori in alte localitati din Banat;
  - Au existat si locuitori ai vechii Dubove care s-au mutat la Eselnita, unde a fost stramutata marea majoritate a populatiei de la Ogradena Veche si de la Ogradena Noua
  - Locuitorii din Cozla si din Drencova au fost stramutati la Berzasca;
  - Locuitorii Varciorovei s-au mutat in mare majoritate la Turnu Severin (Dudasul Schelei), iar cei de la Gura Vaii s-au mutat in noua asezare Gura Vaii.
• pl. LXXXII prezinta tipurile de gospodarii-aspecte de structura materiala, respectiv ca tip de locuinta (la nivelul solului, cu etaj) avand curte ( una, doua, trei), fara grajd si cu grajd (sub locuinta, in continuarea casei, in curte, la salas);
• pl. LXXXIII prezinta tipurile de case sub aspect morfologic (vechi, noi, fara curte, cu curte, aliniata la strada, cu poarta inclusa sub acoperisul casei etc), pl. LXXXIV prezinta tipurile de case sub aspect functional (cu vatra si cos deschis deasupra, cu cuptor de copt paine la vatra, cu pirostrii etc si elemente de trecere si moderne-masina de gatit);
• pl. LXXXV prezinta elemente unitare functional si diferentieri zonale in terminologia gospodariei, descriind bucataria (in casa, vatra cu foc, cuina, ogeac, bucatarie moderna) , curtea (curte, obor, alvie, batatura);
• pl.LXXXVI prezinta sisteme traditionale de aratura, specifice luncii Dunarii, luncilor paraielor, ostrovelor, costiselor, vailor intramontane, treptelor, in berbec (doar pe dealurile dintre raurile Cerna si Ieselnita;
• pl.LXXXVII prezinta uneltele agricole traditionale, printre care: batul de sapat, sapaliga, rarita, plugul de lemn cu brazdar de fier, secera cu dinti, coasa cu leasa, coasa de cucuruz, cutiton si ariile de raspandire/ folosire a acestora. Baţul de sapat era specific pe lunca Dunarii intre Dubova si Bazias, dar se folosea si pe valea Cernei, la Coramnic. Plugul de lemn cu brazdar de fier era utilizat in mare majoritate, insula Ogradena fiind cultivata, satenii traversau cu barcile apa Dunarii, ducand pluguri acolo;
• pl.LXXXVIII puncteaza prezenta tovarasiilor cu caracter agricol de: ortacit, pe-ajutat, pe imprumut, claca si inaimit. Pe imprumut se functiona la Ilovita, pe ajutat se functiona la Varciorova (la arat si treierat), la Coramnic si Dubova functionau tovarasii de ortacit la arat si sapatul porumbului, la Plavisevita ortacit cam la toate (la arat, sapat, treierat, curatura), la Ieselnita inaimit la arat, sapat si stransul fanului, iar la svinita functiona claca pentru sapatul porumbului, secerat si cosit;
• pl.LXXXIX prezinta uneltele viticole traditionale, adica sadilcile si cosoarele, cele mai utilizate fiind cosoarele;
• pl.XC este rezervata pastoritului traditional, prezentandu-se imprastierea strungilor (loc (la o stână) pe unde trec oile câte una pentru a fi mulse), stanilor ţuţă, stanelor caciula, baciilor (tarlelor), colibelor (adăpost provizoriu pentru oameni şi uneori, pentru animale, făcut din bârne, din crengi etc. şi acoperit cu paie, ramuri etc.), caselor semisubterane, conacelor (Vodita, Ilovita, Bahna, peste dealuri pana la Toplet -Valea Cernei), salaselor (construcţie rudimentară făcută în câmp şi folosită ca adăpost temporar pentru oameni şi animale) monocelulare si bicelulare. In paranteze sunt trecute acceptiunile din DEX online ale termenilor utilizati;
• pl.XCI face un inventar grafic al uneltelor pescaresti: varsă, karmace (carlige)-utilizate de la Ogradena in sus pe Dunare, sacoviste (sac), napasta (plasa conica)-utilizata la Varciorova, chipcel (plasa patrata), setca (plasa dreptunghiulara), oria (plasa dreptunghiulara), laptas (plasa mare) si alovul (plasa mare);
• pl.XCII este o expunere a utilizarii procedeelor si uneltelor de vanatoare, precum: civig (capcana), lat cu cumpana, bilită pentru vulpi, viezuri, stiubei pentru jderi, vulpi, viezuri, stiubei (mâţă) pentru lupi, soboli, biliţă (toba) circulara, groapa mascata, lant simplu si grup de lanturi. Vanatul cel mai divers era pe la Plavisevita;
• pl.XCIII este destinata prezentarii sericiculturii. Denumirile date viermilor de matase erau: goange-intre Gura Vaii si Dubova, bubiţi-de la Tufari la Svinita.Clocitul oualor se facea cam peste tot, de crescatori se regasea doar la Gura Vaii, Varciorova si pe Valea Bahnei si Bucovatului, extragerea firului si prelucrarea lui se faceau in sate de catre lucratori doar la locatiile amintite si la Ogradena, centre specializate fiind doar la Varciorova, Jupalnic, Ieselnita , Tisovita si Svinita. Reamintim ca exista specialisti care identificau cu caracteristici aparte viermele de matase de la Orsova (localitatile din vecinatate);
• pl.XCIV arata distributia geografica a instalatiilor de morarit de tipurile: mori cu ciutura in functiune (aproape peste tot), idem stricate, mori cu ciutura actionate electric si in functiune, mori de vant in functiune Pescari), idem stricate (Pescari), mori cu roata verticala in functiune (Eibenthal), idem stricate (Toplet, Coramnic, Orsova) , mori moderne in functiune (Toplet, Orsova), instalatii complexe bune si stricate;
• pl.XCV rezervata alimentatiei dupa structura materiei prime este mai greu de sintetizat in cateva cuvinte. Sunt caracterizate patru zone principale:
  - I-preponderent preoraseneasca, intre Gura Vaii si Ieselnita
  - II-preponderent rurala intre Drencova si Moldova Veche
  - III-cu populatie ceha , un semicerc cuprinzand Eibenthal si Bigar pe diametru si intins pana la Dunare si un “oval”eliptic avand in focare Sf. Elena si Garnicul
  - IV-cu populatie turca pe insula Ada Kaleh
  Pentru acestea se urmareste prezenta produselor crude (legume si zarzavaturi, fructe), produselor preparate (legume si zarzavaturi, carne, peste, lactate, grasimi) , conservelor (carne de porc, fructe) si produse din faina de grau si porumb (paine, mamaliga si malai copt, placinta, cozonac si prajituri), ca alimentatie obisnuita, respectiv festiva, frecventa si tendinta acestor produse in alimentatie;
• pl.XCVI prezinta transporturile terestre traditionale (fara tractiune animala sau mecanica), printre care: transporturile pe spate (traista, leagan, brenta, crosna), transporturile pe umar (cobilita fara lant, cobilita cu lant, traista de sarbatoare, desaga) si transporturile in mana 9traista mica, cosul de nuiele);
• pl.XCVII este rezervata transporturilor fluviale traditionale. Sunt inventariate moduri de transport disparute (ciun, orăniţă- luntre pescărească cu fundul lat, luntre), existente (barca, bac(“ceam”) si localitatile cu transport fluvial intens (Orsova), moderat (Tisovita), redus (Dubova, Svinita);
• pl.XCVIII este rezervata prezentarii costumului femeiesc traditional cu 38 de caracteristici-elemente de port distincte;
• pl.XCIX face acelasi lucru pentru costumul barbatesc traditional, inventariind doar 21 de elemente de port distincte;
• pl.C prezinta raspandirea tesaturilor de lana-chilimuri, caracteristice pentru patru zone: de Mehadia si Toplet, de Tekija, din zona Bozovici si Oravita si din Kubin;
• pl.CI prezinta apa in obiceiuri, inve ntariind: apa ursitoarelor, iesitul cu plin (la nunta), apa miresei, spalarea rituala a miresei, pomana de apa pentru morti, slobozirea apei, pomana din Joia mare, apa in indepartarea moroilor, incantatii cu apa, apa de Sf. Gheorghe, pastrarea apei de rau, divinatii la rau si alocandu-le nationalitatilor din zona; romani, sarbi, turci, pemi (cehi);
• pl.CII este o planse dedicata obiceiurilor juridice caracteristice astfel: patronimie, grupe de varsta si sex, obiceiuri de rascruci, plimbarea hotului prin sat, conflicte interfamiliale, mancarea fructelor nu este furt, logodna ca precasatorie;
• pl.CIII prezinta literatura populara, clasificata astfel;povesti, legende, snoave, cantece epice (lipsesc in clisura), cantece lirice, ghicitori, proverbe, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri de primavara si vara, obiceiuri din viata omului, medicina populara-descantec, teatru popular, folclorul copiilor;
• pl.CIV este dedicata genurilor muzicale categorisite in : pentru sarbatori de iarna, nunta, funerare, agrare, pastoresti, lirice, epice, strigari peste sat, muncitoresti( Varciorova, Ilovita, Toplet, Orsova Ogradena) , patriotice, de copii, repertoriu de joc (dans);
• pl.CV este dedicata repertoriului de dansuri populare (39 de dansuri), unele cam peste tot;
• pl.CVI prezinta structura isoetnica si metanastatica a zonei, identificand zonele cu bufeni, cu pemi, cu sarbi si cu turci, miscarea demografica, contactele , contaminarile etc;

---